Javre, scursori, idioţi…
Ceea ce anticipam s-a produs! Golănia a devenit marcă pentru politica românească, exemplul “strălucit” al preşedintelui - gata oricînd să “decreteze” pe oricine “găozar”, “păsărică”, “ţigancă împuţită”, “armean idiot”, să invite ziaristele “s-o facă” etc. etc. - fiind urmat de politicienii, ticăloşiţi sau nu, pe care, oricum, şeful statului vrea să îi schimbe, probabil după chipul şi asemănarea sa.
Unul dintre cei trei membri ai grupului de la Cluj, Vasile Dâncu, fan Boc, pardon, Băsescu, s-a repezit în “colegii” care nu convin strategiei de aservire a pesediştilor, preşedintelui şi partidului său, şi a tunat cam aşa: “Javrele bătrîne, resturile bolşevice, scursorile” trebuie eliminate din PSD.
Acesta a mai făcut referire la “şulfele bolşevice” şi “golanii tranziţiei”, într-o răbufnire specifică, la urma urmei, unui fost profesor de socialism, fugărit, se spune, de pe la Petroşani, unde-şi exercita “talentele”, şi ajuns, datorită “javrelor bătrîne”, un om bogat şi plasat la vîrful politicii pesediste.
Ceea ce se întîmplă în PSD nici nu are importanţă, în rîndurile de faţă am vrut doar să arăt cam spre ce profil moral, spre ce mod de exprimare, spre ce gen de “luptă de idei” se îndreaptă clasa politică românească. Şi cînd scriu clasa politică românească, includ toate “culorile”, de pe toate palierele încăierării generale, provocate de “geniul” conflictual de la Cotroceni.
O întîmplare, petrecută tocmai în Islanda, ai cărei protagonişti au fost un pesedist, Mihail Popescu şi un peremist, Marcu Tudor, vine să confirme golăneala de care aminteam. Într-o dispută suburbană, Mihail Popescu, care a acuzat PRM că ar fi nenorocit România prin contribuţia la alegerea lui Băsescu, l-ar fi făcut pe peremistul Marcu Tudor, “idiot, imbecil, nenorocit, cretin… zero…”
Martori au fost luaţi udemeristul Verestoy Attila şi soţia sa, ceilalţi “distinşi” membri ai delegaţiei române preferînd să o taie de pe cîmpul de luptă. Pesedistul i-ar fi spus peremistului, care i-a reproşat limbajul, că dacă este bărbat să-l insulte şi să-l înjure şi el. Lucru perfect normal, într-o ţară în care politica se face, de-acum, de pe principiul “Ba pe-a mă-tii!”. În consecinţă, drag electorat, ca să fii în ton cu linia imprimată politicii româneşti, “Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor!”.
