Chestiunea Zilei cu Eduard Huidan

V-aţi putut închipui vreodată, stimaţi cititori, că există şpăguiţi corecţi? Iată, la noi, “la Românica”, şi acest lucru este posibil! Sîntem pe cale de a uimi, încă o dată, lumea întreagă, prin întîmplări absolut “originale”, cum este, de fapt, şi aşa-zisa noastră civilizaţie, că de cultură este greu, foarte greu, la nivelul conducătorilor şi al “maselor” care îi iubesc pe mai-marii zilei, să vorbim.

Aflăm, nu din surse, ci oficial, la ore de maximă audienţă, din guri avizate, că vameşii noştri de la Otopeni, lotul de 21, care luau şpagă la greu, au fost, în sfîrşit, trimişi în judecată, pentru vreo 8000 de fapte aducătoare de beneficii, evident, ilicite.

Ni se mai spune că, aceştia, au ajuns la o asemenea “moralitate”, încît, tarifele fiind stabilite, celor mai entuziaşti dintre blătuitori - care, evident, aveau şi motive serioase să cotizeze - în caz că dădeau mai mult decît cerea “practica”, vameşii le dădeau rest! Asta da corupţie! Cu regulile ei, asemeni oricărui sistem mafiot care se respectă.

De fapt, nouă ni s-a reproşat mereu că nu avem reguli. Reguli care, în toată lumea, guvernează atît zona economică la vedere, cît şi pe cea gri sau neagră, precum şi activitatea fiecărei organizaţii criminale care merită băgată în seamă. Deci, este de reţinut că vameşii români, încasatori de şpăgi grele, nu s-au lăcomit ci au dat şi rest.

Ceilalţi şpăguiţi - nici nu are rost să înşir toate categoriile care îşi deschid larg “buzunarele” înainte de a-şi face datoria sau pentru a nu şi-o face - ar trebui să ia exemplu de la ei. Şi, în funcţie de caz, să-l tragă de mînecă pe “cotizant” şi să-i dea restul, pînă la ultimul bănuţ, cent, gram de aur, pungă de cafea, găină sau, mă rog, ce poate să ofere fiecare, în funcţie de problema pe care o are de rezolvat.

N.A. În legătură cu avocatul braşovean, pretins euroconsilier, ţepar, se pare, de categorie grea, îi rugăm pe cei care ne-au apelat, îndeosebi de la agenţii turistice, înşelate de urmaşul Elodiei, să se adreseze Poliţiei, unde, aflăm din surse, se află pe rol lucrarea penală 73245/2007. Despre caz, desigur, voi scrie într-unul din următoarele posturi.

Cum am primit neaşteptat de multe reacţii la “Taraba Justiţiei”, cititorii fiind extrem de interesaţi de cine şi cum face şi împarte dreptatea în România, de cine şi cum apără legile ţării, revin cu o altă întîmplare cu “justiţiari”, semnalată, chiar în aceste zile, într-un ziar central. Este vorba despre un dosar de sex şi trafic cu minore, ţinut “la murat” tocmai din 2005. De fapt, dosarul a suferit o disjungere, în cazul unor apărători ai legii, vorba vine, prinşi, cu pantalonii în vine, la unul dintre bordelurile ilegale care funcţionează în Capitală, aşa cum se întîmplă, de altfel, peste tot în ţară.

Pe scurt, la o razie “complexă”, la care au participat trupe ale SRI, IGPF, DGCCOA, Jandarmeriei, la bordelul respectiv - unde mai multe fete, între care şi minore, erau sechestrate şi bătute de proxeneţi chinezi şi români, dar asta este o altă poveste - doi procurori, trei comisari ai Gărzii Financiare şi şase poliţişti au fost surprinşi în “exerciţiul funcţiunii”, evident, erotice şi nu legată, în vreun fel de atribuţiunile pe care le aveau. Sursele spun că există casete video, care demonstrează că “justiţiarii” se aflau în aşa zisele “saloane de masaj”, în calitate de clienţi de vază, desigur, beneficiind de servicii “moca”, că tot era vorba de o locaţie ilegală.

Culmea, printre poliţişti, se afla şi unul de la Autoritatea pentru Străini, care nu ar fi avut nici un motiv să se “împrietenească” cu proprietarii chinezi care ţineau minore românce în cuşti. Frumoasă poveste, asemănătoare cu cele venite din lumea elodiilor, a judecătorilor “beţivani”, a celor care, în timp ce se fac că apără legea, o încalcă grosolan în picioare, desigur, în scopul obţinerii unor beneficii.

Pentru că tot am amintit de elodii, în curînd vom reveni cu cazul unui avocat braşovean, erijat în euroconsilier, ţepar de frunte, de care posibilele victime ale legendelor cu care dă loviturile, trebuie să se ferească. De la tarabă la bordel şi invers, după cum se vede, traseul funcţionează “uns”. “Uns” de fraieri. Şi “sponsorizat” de noi toţi, cei care plătim impozite şi taxe, pentru salariile grase ale “justiţiarilor”.