Cu spume la gură!
Ca de obicei, cititorii acestei rubrici propun subiecte şi se (mă) întreabă asupra motivelor care determină abordarea sau ignorarea unor “întîmplări” care declanşează un soi de isterie a mass-media.
Desigur, de această dată, cazul Orban este cel pus cel mai des în discuţie. A scris despre el colegul Adrian Teacă şi am considerat că este destul. În ceea ce mă priveşte, nu pot decît să mă declar uluit de modul în care “hingherii de presă” - nu i-am numit eu aşa - fac spume la gură, răspunzînd comenzilor şefilor lor, aserviţi se ştie cui, pentru a umfla o “gogoaşă” menită să manipuleze o opinie publică mult mai interesată de cu totul alte probleme, fie ele din zona “se scumpeşte, nu se scumpeşte…” sau a elodiilor, ortanselor etc., etc.
Din păcate, după asemenea campanii, cu ţinta pusă de cineva, presa pierde tot mai mult din credibilitate şi din onorabilitate. Cînd spun acest lucru nu mă refer numai la “înfierarea”, evident, cu o mînie similară celei proletare, a lui Orban - prim solist fiind un fost pupincurist al lui Nicu Ceauşescu - ci şi la multe alte exemple, absolut stupefiante.
Mă rezum, în acest spaţiu, la unul singur. Furnizat de un alt frenetic cîntător utecistic, erijat, acum, în măscărici de curte, care şi-a şters biografia, de parcă s-ar fi născut în ‘89. Acesta, vrînd să răspundă unei anumite comenzi, plînge pe partitura cu retragerea din prima linie a PSD a d’alde Rus, Dâncu şi alţi presupuşi reformatori ai partidului.
Partid în care, spune el, sînt aşezate la loc de frunte personaje ca Titus Corlăţean, despre care afirmă, cu nesimţire, împingînd “demonstraţia” în zona absurdului, că dacă nu s-ar fi născut prea tîrziu, s-ar fi aflat pe meterezele UASCR-ului sau ale UTC-ului.
Păi, băi uaseceristule şi utecistule, tu şi Rus - fost lider al tineretului comunist, ca şi Dâncu, “maestru” de învăţămînt politico-ideologic - aţi fost pe metereze! Realitate pe care o ascundeţi, schimbîndu-vă “blana”, dar nu şi năravurile!
Pe bani buni, desigur… Aceasta este categoria celor care fac pe inchizitorii, apărînd cauze pentru care sînt plătiţi cu bani grei şi în care, în mod sigur, nu cred. Cum nu îi mai cred pe ei cei pe care îşi fac iluzia că îi mai manipulează.
Cît despre spumele pe care le fac la gură, seară de seară, pe un caz care în orice ţară civilizată din lume se rezolvă pe cale amiabilă, nici nu are rost să mai discut. Răul pe care-l fac presei este, repet, imens!