Între bileţele roz şi caltaboşi
2007 a fost, categoric, anul în care politichia românească a căzut în derizoriu, scandalurile de doi bani ţinîndu-se lanţ, oferind publicului, pardon, electoratului, tot mai subţiat, naţiunii, în general, un spectacol jalnic.
Miza, desigur, pentru cei care stau cu dinţii înfipţi în ciolan şi cu fizicul lipit de caşcaval, a fost una mare. Pentru ţară însă, tot ceea ce s-a întîmplat s-a situat în zona căderii libere, din toate punctele de vedere.
“Fitilul” a fost aprins de fecioara din Pleşcoi, partenera de hîrjoneală prin Palatul Cotrocenilor, Nuţi Udrea, care a lansat pe piaţa scandalurilor politice bileţelul lui Călin către Traian, care Traian, cică, l-ar fi aruncat după ea, pardon, dînsa, strigîndu-i că “aşa înţeleg mafioţii să conducă ţara”.
De aici, “returul” lui Călin şi startul încăierării a fost dat. Pediştii s-au trezit, evident, cu “durerea” pierderii accesului la o parte din banii publici - căci şi-au menţinut “aspiratoarele” în funcţiune în multe zone “mănoase” - scoşi de la guvernare, după care a urmat, în mod firesc, decesul alianţei împotriva naturii.
Pe acest fond, al disoluţiei autorităţii, proces alimentat de luptele fratricide dintre pedişti şi penelişti, avîndu-l ca regizor pe preşedinte, intră în scena gîlcevilor, printr-o mişcare absolut nefericită a lui Geoană, pesediştii care îşi fac iluzia că îl vor putea da jos pe Băsescu!
Suspendarea i-a dat ocazia marinarului din fruntea ţării să se repeadă asupra celor 322 de ticăloşiţi care au votat “pentru” şi i-au deschis drum pentru cîştigarea a noi puncte, prin eşecul referendumului al cărui principal perdant a fost PSD.
Fără a face un inventar al întîmplărilor care, cum spuneam, au trimis politicul în derizoriu, amintesc episoadele “ţigancă împuţită”, cu Băsescu la “timonă”, “caltaboşul”, cu Remeş în rol principal, “accidentul”, cu Orban gata să fie linşat de mass-media prezidenţială şi lista ar putea continua, dar nu are rost.
Bomboana pe coliva politichiei româneşti a pus-o, desigur, absenteismul fără precedent înregistrat la alegerile europarlamentare şi, mai ales, la referendumul prin care Băsescu a încercat, din nou, să se legitimeze prin consultarea populară.
Belicosul preşedinte a ieşit însă, încă o dată, cîştigător, pentru că, sub pretextul supărării pe pediştii care nu au adus lumea la referendum şi nu au obţinut un procent “devastator”, aşa cum şi-au propus, la europarlamentare, şi-a tras partid democrat-liberal, cu care speră să “defileze”, în 2008, 2009 şi ani cît mai mulţi de-acum înainte.
Cam asta a fost, pentru că aderarea la UE - sărbătorită de premier şi preşedinte pe scene diferite - nu se pune, fiindcă 2007 rămîne, din punct de vedere al procesului de integrare, un an pierdut.
Un an înecat de scandaluri de mahala, purtate în mlaştina politichiei româneşti, mai neproductivă ca oricînd, desigur, pentru ţară, însă aducătoare de foloase pentru cei care, indiferent de faptul că se află la putere sau în opoziţie, ştiu să şi le tragă. 2008 se anunţă cam la fel - de, vin alegerile, locale şi generale! - un an în care emblematice vor fi aceleaşi “răzbeluri”, purtate sub semnul bileţelelor, roz sau de altă culoare, caltaboşilor şi pălincii…
