Un bun cultural al ţării

În 24 aprilie 1940, Ion Colan, într-o lucrare în care analiza starea “Gazetei” la puţin timp după centenar, arăta că aceasta este “un bun cultural al ţării”. Mai mult, el afirma că aceasta este “un argument cultural faţă de toţi cei care vorbesc despre noi că sîntem înapoiaţi”, pentru că “o ţară care are un ziar atît de vechi, nu poate fi înapoiată”.

Sînt cîteva idei care dau dimensiunile acestei publicaţii, intrată în istoria presei româneşti, cunoscută şi apreciată şi peste hotare, cu o istorie fascinantă, care se împleteşte cu ceea ce a trăit ţara în cei 170 de ani de existenţă a “Gazetei de Transilvania”.

“Gazeta” de astăzi, încă de la primul număr al seriei noi, apărut în 22 decembrie 1989, şi-a propus să meargă pe vechiul drum. Un drum dificil, într-o lume în care presa a devenit o pradă, la mîna celor aflaţi vremelnic la putere sau a celor care, cu bani, cred că pot să producă orice fel de manipulare.

“Ideologia «Gazetei» n-are nimic de împrumutat de la nimeni, oricît de distincte ar părea ideologiile de astăzi. Ea merge pe vechiul ei drum şi nu are de apărat decît interesele de totdeauna ale neamului românesc şi ale ţării: neamul, ca sinteză de aspiraţiuni spre acelaşi scop, iar ţara în limitele ei geografice şi, mai ales, etnice”.

Iată, cele scrise de dr. Voicu Niţescu, tot în urmă cu circa 100 de ani, sînt şi astăzi repere valabile pentru un ziar care îşi propune să rămînă un “bun cultural” al poporului român. Un ziar care rămîne deschis “oricui vrea să scrie”, cum sublinia Ion Colan, însă, care nu admite “îndrăzneala de a pune orice pe hîrtie şi oricum, într-o limbă mutilată”, refuzînd să fie “tribună la intersecţia tuturor ucenicilor în ale scrisului şi, cu atît mai puţin, a tuturor ideologiilor”.

Aceste standarde sînt impuse de respectul faţă de cititor, faţă de cei care trebuie să ştie că există o voce care îi reprezintă. În 1922, în Calendarul “Gazetei Transilvaniei”, un anunţ îndemna cam aşa: “Dacă aveţi de reparat vreo nedreptate sau de apărat o cauză dreaptă şi bună, adresaţi-vă Redacţiei «GAZETEI TRANSILVANIEI», Braşov”.

Simplu, convingător, un crez care ne animă şi astăzi, cînd, într-o lume tot mai “complicată”, aflată într-o cădere morală evidentă, încercăm să ajutăm pe oricine ne trece pragul, să scriem adevărul, cu orice riscuri, pentru ca să nu se spună, peste ani, că nu am ştiut sau că nu am avut curajul.

“Gazeta de Transilvania” este, de altfel, o tribună recunoscută – inclusiv pe plan internaţional, unde, din 1996, este reprezentată în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei Mondiale a Ziarelor, organizaţie care cuprinde 18.000 de ziare, asociaţii naţionale de editori, întreprinderi de presă şi directori de jurnale din 102 ţări – a apărării libertăţii de expresie, organizînd, la Braşov, o serie de manifestări cu participare internaţională, care au avut o rezonanţă deosebită şi au ridicat prestigiul ziarului.

Acum, la ceas de superbă aniversare, gîndim mai departe, la vremuri mai favorabile dezvoltării acestui ziar, care va rămîne un reper în istoria presei şi în cultura românească. Evident, această dorinţă nu va putea fi îndeplinită decît cu sprijinul cititorilor noştri, cărora le mulţumim încă o dată pentru că îi simţim mereu alături de noi.

Etichete Gazeta de Transilvania