Chestiunea Zilei cu Eduard Huidan

Biroul Electoral Central, o instituţie compromisă la fiecare dintre alegerile locale sau generale, desfăşurate în scumpa noastră ţărişoară, anunţă, într-o tonalitate ce se vrea intransigentă, ce au şi ce n-au voie să ofere, drept cadouri, în campanie, candidaţii pentru funcţiile de consilieri, primari şi preşedinţi de consilii judeţene.

Dacă ar fi să ne luăm după BEC, aceştia pot să “le bage” cetăţenilor brichete - cu care aceştia să arunce în arbitrii dar şi în candidaţii adverşi - pixuri, tricouri, găleţi - aici este greu de apreciat cu ce vor fi umplute înainte de aruncare - tricouri, fulare, toate inscripţionate cu însemnele partidului şi numele “donatorului”.

Mai la vale, comunicatul zice că se constituie ca infracţiune oferirea de bani, alimente, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse din tutun şi produse nealimentare. Cum ne aflăm în plină campanie de pomeni, iată cam ce conţine una dintre “sacoşele de partid” oferite în aceste zile: un cozonac, un kilogram de zahăr, o sticlă cu vin, o cutie de bomboane, o sticlă cu suc, un iepuraş de ciocolată şi un ou de ciocolată.

Curat interzise toate, ar spune “vigilenţii” de la BEC. Cum, însă, trăim în România, de acum, pînă în ziua votului - căci şi atunci se dăruieşte, este drept, mai mult în bani, pentru că este mai simplu de cumpărat votantul - o să asistăm cu toţii la încălcarea constantă a interdicţiilor formulate de BEC. Evident, sancţiunile vor fi puţine şi absolut întîmplătoare.

Cît despre “daruri”, în legătură cu care tot BEC zice că acelea admise nu costă mare lucru, în timp ce cele interzise au o valoare semnificativă, să fie primite! Teoria potrivit căreia oferirea de bunuri interzise urmăreşte obţinerea de voturi şi nu popularizarea candidaţilor, este de-a dreptul imbecilă. Păi, ce vor candidaţii? Popularitate sau voturi?

Gata, listele cu candidaţi pentru alegerile locale au fost predate! De acum, cel puţin teoretic, nimic nu se mai poate schimba. Cei care se vor alege, ca să zicem aşa, se cam ştiu după poziţiile adjudecate pe amintitele liste. De asemenea, în pas de “încălzire” se află şi cei care s-ar putea, unii chiar conform unor promisiuni ferme, să beneficieze de pe urma retragerii unor “locomotive”, după ce acestea îşi vor fi făcut datoria.

Desigur, ne aflăm în campanie electorală de multă vreme, partidele, prin vocile cele mai autorizate, îşi promovează zilnic argumentele cu care speră să cîştige electoratul, însă, oficial, competiţia se va declanşa la începutul lui mai.

Competitorii nu mai au însă răbdare şi s-au avîntat, care cum a putut şi cu ce este dotat, în lupta electorală. Cu cît a investit mai mult - se vorbeşte de “tarife” plecînd de la cîteva zeci pînă la cîteva sute de mii de euro - “concurentul” se mobilizează mai tare, fiindcă riscul de a rămîne în pagubă, în caz că nu va fi ales, este destul de mare.

În această conjunctură, firesc, ne aşteptăm la o bătălie crîncenă. Bine ar fi să se poarte decent, cît de cît în spiritul fair-play-ului politic dar şi al bunului simţ, fără desfăşurări de aruncări cu noroi sau chiar cu rahat asupra adversarilor, fără atacuri la persoană şi la familii, confruntarea rămînînd în zona programelor care îi interesează pe cetăţeni.

Sigur, vor fi şi promisiuni care nu se vor împlini niciodată, pentru că, în politica românească, a promite şi a nu te ţine de cuvînt este un lucru obişnuit, pe care, cel puţin pînă acum, electoratul, care votează mai mult emoţional, nu s-a prea înghesuit să-l sancţioneze.

Deci, concurenţii, cu fulare colorate, cu felicitări de Paşte în dinţi, cu publicaţii de campanie răspîndite prin cutiile poştale ale alegătorilor, cu berea la rece şi carnea de mici la macerat, mă rog, cu tot arsenalul de campanie, s-au aliniat la start. Să vezi comédie cînd vor porni, evident, lansat!