Sacoşele de partid
Biroul Electoral Central, o instituţie compromisă la fiecare dintre alegerile locale sau generale, desfăşurate în scumpa noastră ţărişoară, anunţă, într-o tonalitate ce se vrea intransigentă, ce au şi ce n-au voie să ofere, drept cadouri, în campanie, candidaţii pentru funcţiile de consilieri, primari şi preşedinţi de consilii judeţene.
Dacă ar fi să ne luăm după BEC, aceştia pot să “le bage” cetăţenilor brichete - cu care aceştia să arunce în arbitrii dar şi în candidaţii adverşi - pixuri, tricouri, găleţi - aici este greu de apreciat cu ce vor fi umplute înainte de aruncare - tricouri, fulare, toate inscripţionate cu însemnele partidului şi numele “donatorului”.
Mai la vale, comunicatul zice că se constituie ca infracţiune oferirea de bani, alimente, băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse din tutun şi produse nealimentare. Cum ne aflăm în plină campanie de pomeni, iată cam ce conţine una dintre “sacoşele de partid” oferite în aceste zile: un cozonac, un kilogram de zahăr, o sticlă cu vin, o cutie de bomboane, o sticlă cu suc, un iepuraş de ciocolată şi un ou de ciocolată.
Curat interzise toate, ar spune “vigilenţii” de la BEC. Cum, însă, trăim în România, de acum, pînă în ziua votului - căci şi atunci se dăruieşte, este drept, mai mult în bani, pentru că este mai simplu de cumpărat votantul - o să asistăm cu toţii la încălcarea constantă a interdicţiilor formulate de BEC. Evident, sancţiunile vor fi puţine şi absolut întîmplătoare.
Cît despre “daruri”, în legătură cu care tot BEC zice că acelea admise nu costă mare lucru, în timp ce cele interzise au o valoare semnificativă, să fie primite! Teoria potrivit căreia oferirea de bunuri interzise urmăreşte obţinerea de voturi şi nu popularizarea candidaţilor, este de-a dreptul imbecilă. Păi, ce vor candidaţii? Popularitate sau voturi?
