Un dobitoc
Mai mulţi prieteni mi-au cerut să mă pronunţ asupra unei poveşti inflamante, este drept, mai puţin comentată, legată de scandalul Andon - Nicolicea, în dosarul Mitrea, de la Comisia Parlamentară. Scurt, Andon l-a acuzat pe Nicolicea că a făcut “greşeli de neiertat”, neanunţînd faptul că este finul lui Miron Mitrea.
Pesedistul Nicolicea a replicat, spunînd, ca la fotbal, că ar fi păstrat “silenzio stampa”, privind dosarul la care a avut acces, şi că nu ar fi vorbit cu Mitrea, naşul său, despre această problemă, probabil, minoră în percepţia dumnealui.
Desigur, finul nu a discutat cu Naşul despre dosarul de la comisie, ci despre femei, fotbal, bursă, transporturi feroviare şi aeriene, precum şi despre alte prostioare, banalităţi etc., etc. O golănie, în linia “Jiji”, venită, din păcate, din zona de vîrf a partidului care, încă, se mai consideră “numărul unu” în România.
Cu asemenea nicolici, partidul lui Geoană (Năstase? Iliescu? Oprescu? Vanghelie? etc.) riscă să se ducă la vale. Cît despre Nicolicea, acesta nu are decît o singură şansă, să iasă în faţa partidului şi a naţiunii şi să declare scurt, asemeni unui personaj celebru: “Să trăiţi, am fost un dobitoc!”.
Şi să plece, de unde a venit, “impulsionat” şi de un necesar şut în fund, aplicat de naşul Mitrea.
Dacă ar fi singurul dobitoc din politica românească…