Departe de mocirlă

Departe de mocirlă Cred că această dureroasă pauză în lunga şi zbuciumata existenţă a Gazetei, căreia i-am dedicat aproape 20 de ani, şi vremelnica distanţare de tensiunea specifică muncii la un cotidian, are şi părţile ei bune. Este ciudat să îl văd pe ministrul şef de sală, de acum ministrul hectar, şi să nu simt nevoia să îi comentez imbecilitatea, pe bourean împungînd o biată domnişorică fără a face o temă din mitocănie, pe finanţist minţind cu neruşinare şi împiedicîndu-se în propriile aberaţii, pe “telectualii” lui preşedintelui maimuţărindu-se slugarnic etc. etc. detaşat de spectacolul grobian al unei distribuţii năucitoare şi jalnică în acelaţi timp. Cred că le acordăm prea multă atenţie, ceea ce îi aduce pe acelaşi palier de popularitate cu Guţă, cu Adrian Minune sau Nikita şi le umflă cota nemeritat.Ar trebui ignoraţi, însă, din păcate, ne place circul şi, în proasta tradiţie a acestui popor voios, să ne rîdem. Deocamdată, stau deoparte şi mi-e bine. Proiectele precum şi cărţile începute sau netrimise la tipar mă aşteptau… Despre boii ăştia voi scrie cînd voi avea chef să ne rîdem dar cît mai rar.Ii voi “nemuri” în vreo proză, aşa, să îmi fac mîna…In rest,rămîn acelaşi, cu idioţii şi frustraţii care au scris tot felul de aberaţii nu intru în dialog.Sînt specimene despre care eu nu voi scrie niciodată. Pentru cei care au produs gesturi şi mesaje emoţionante, un gînd bun. Pe curînd!