Archive for Iulie 2009

Care „inutili”?

Iulie 31, 2009

Mare zaveră, mare, cu conotaţii electorale, după ce, din puţul gîndirii prezidenţiale a erupt ideea cu reducerea aparatului bugetar cu 20 la sută, prin trimiterea în şomaj – deci, tot pe banii noştri – a funcţionarilor „inutili”. Care sînt, din cei 1.395.000 de funcţionari – record european, categoric! – „inutilii” nu spune preşedintele, şi cu atît mai puţin „trompeta” acestuia, cosaşul fruntaş Boc.În mod sigur aceştia nu se vor alege din uriaşa armată a clientelei de partid – dintre funcţionarii de cumetrie, cum ar zice, dacă l-ar mai asculta cineva, nea Nelu – ci dintre amărîţii care, contra unor salarii de mizerie, mai fac cîte ceva. Fătucele dar şi cucoanele mai ofilite -căci, vorba lui Orban, nici Udrea nu mai e ce-a fost, ceea ce ar putea să-i cauzeze şi la „inima” preşedintelui – care umplu antecamerele şi birourile ştabilor mai mici sau mai mari, dar în special ale baronilor judeţeni, unde jaful esate inimaginabil, consilierii inventaţi,mă rog, toţi arzătorii de gaz cu pile, neamuri etc., vor rămîne pe locurile lor. Sau vor primii sume uriaşe, ca să nu se streseze, cînd nu va mai trebui să se facă că muncesc. Aşa cum se întîmplă acum cu nevestele, loazele, trîntorii disponibilizaţi – doar pe pile! -de la un CET falimentar, de unde nici măcar nu ştiau pentru ce luau salarii, unii nici de unde s-ar fi putut ridica, fiindcă le primeau pe card! Se vorbeşte de vreo 18 compensatorii, pe cînd, în faza următoare, proştii, adică ăia care munceau, vor fi trimişi în şomaj şi …atît! Este doar un exemplu, oferit de un om disperat, căruia însă îi e frică să vorbească.Dar despre frică, altădată! Chestia cu salariile mari, care vor fi reduse, nu mai prinde la nimeni. În fond, ce s-a sifonat, sifonat rămîne, doar că la ţîţă au trecut sau vor trece alţii. Mai naşpa va fi unde şi aşa sînt probleme, mai ales la contact cu cetăţeanul, cînd unul din 5 funcţionari care acum fac faţă cu greu – şi acela nu va fi cel mai puturos! – va fi disponibilizat.Deocamdată însă e vară, vine toamna alegerilor aşa că, în cele mai multe cazuri, rămîne cum am vorbit!

Lucrături informative

Iulie 29, 2009

„Investigatorul” Tolontan, anchetatorul-minune al presei gimnastice şi nu numai, din Românica, evident, urlă ca din gură de şarpe că madam Nutzi, posesoare şi ea de scenă, este drept, „doar” de 66.ooo de euroi, l-ar fi ameninţat că-l va lucra „informativ”.

Adică, zice el, cu mijloace „securistice”, fecioara din Pleşcoi fiind chiar posesoare de serviciu de informaţii, lucru ştiut de toată lumea, chiar în structura ministerului pe care-l mulge, cu binecuvţntare de la Zeus! Ce-or să-i facă agenturili lui madam Cucoş lui Tolontan?

Greu de imaginat. Doar dacă o fi vreun spion sau ar constitui vreo ameninţare la securitatea naţională, adică, vezi Doamne, Tolontanul destabilizator al statului de drept! Mă rog, ca de obicei, în această ţară care a ajuns de rîsul lumii, s-a lansat o nouă telenovelă, cu evidente conotaţii latino-americane dar cu o miză de căcat.

Lucrăturile informative sînt desigur o practică de notoritate. Serviciile, în fruntea cărora, mai mereu au fost plasaţi nişte „băieţi de mingi” sau nici atît – „Bă, voi sînteţi ca fileul la tenis, însă doar dacă vor jucătorii se opreşte cîte o minge şi la voi, căci altfel nu se întîmplă nici din greşeală”, îi spunea, la un şpriţ, unhui asemena şef în care se umflase ovăzul, un „matan” bătrîn, hîrşit la rele. – furnizează ce vor „şefului suprem” dar şi altora, preventiv, pe principiul „întărîtă-i, Drace”, adică „DIVIDE ET IMPERA”, şi cu asta v-am spus cine e cu dreptul pe tobă.

Poveştile cu Tolontanii investigatori sînt bune de adormit copiii. Jocurile se fac în altă parte, presa, aşa cum arată ea acum, cu gazetari de doi bani, adunaţi de pe stradă, manelizată, gata oricînd să înghită „caşcavalul”, fiind, atunci cînd vor păpuşarii, trompeta cu care se lansează „tematica”. Deci, fiţi fără grijă, lucrăturile informative au o miză mult mai mare decît demolarea vreunui Tolontan oricît de justiţiar s-ar crede…

Oprescu, ultima soluţie ?

Iulie 27, 2009

Hai să comentăm! Duminică, la una dintre ultimele emisiuni ale lui Cristoiu – aflat în oarece divorţ cu INTACTUL – Oprescu a afirmat, în premieră, că se gîndeşte dacă va candida sau nu la preşedinţie. Declaraţia este de natură să producă nelinişti mari în mai toate zonele de luptă pentru scaunul -cam kitschist! – de la Cotroceni.

Oprescu a fost creat, în anii 90, după dispariţia prea puţin comentată a matematicianului Botez, ca rezervă de cadre şi urmaş al lui Iliescu.Nu a fost să fie dar doctorul a rămas în acvariu. A fost sprijinit – Patriciu, Tăriceanu, Vîntu etc. dar mai ales echipele din underground, dornice să aibă la Palat un om sigur şi dezamăgite de golăniile lui Băsescu – să cîştige spectaculos, împotriva…PSD, în primul rînd, ca să se producă…distanţarea necesară atragerii unui electorat cît mai „colorat” politic, Primăria Capitalei.

Acum, datorită „scorurilor” şi campaniilor mălăieţe, neghioabe chiar, ale lui Geoană, controlat de Vanghelie, Dragnea etc., şi Crin, fără partid în spate, ca şi din cauza ascensiunii cuplului Vadim – Becali, al cărui electorat va fi dirijat, dacă vin promisiunile şi …banul, către Băsescu, varianta Oprescu este repusă pe tapet. Doctorul nu a vorbit de capul lui! Doar e şi el fiu de general! Chiar mai ceva decît „Prostănacul”!

Momeala a fost aruncată. Se studiază reacţiile electoratului, se negociază cu „prietenii” din exterior, gata şi ei să-l abandoneze pe Băsescu. Iliescu şi Năstase, chiar dacă au anunţat că se păstrează pentru turul 2, vor lucra „din prima” pentru prietenul Oprescu.

Şi uite aşa se mai înviorează politichia, într-o vară leşinată! Să iasă „ultima soluţie”? Pînă la urmă, chirurgul este singurul care poate să folosească arme corespunzătoare pentru oricare dintre adversari. Inclusiv înjurătura groasă şi maneaua, în disputa cu Matelotul.

Vanghelizarea diplomelor

Iulie 22, 2009

PSD -ul, care, vorba coanei Nutzi, cu tandemul Geoană-Hrebenciuc nu reprezintă vreo problemă pentru Băsescu, şi-a mai tras un şut în fund cu telenovela diplomelor de la Spiru Haret. Biata Abramburica a aruncat piatra, cu bună credinţă, aş zice, partidul însă, în loc să facă ciocu mic, s-a repezit să o şi să se scoată, prin mişcări de mai mare rîsul. Pentru toată lumea este clar că Spiru Haret a dat ţării cea mai mare producţie de rebuturi cu diplome – dar şi doctorate, masterate şi titluri universitare adjudecate prin vot – demnă de cartea recordurilor. Vorba licenţiatului JIJI, pac-pac şi te-ai făcut economist, jurist, inginer, doctor, profesor universitar, orice, pentru că, nu-i aşa, cu bani se poate! O uriaşă producţie, în beneficiul a mii de angajaţi ai statului, de la miliţieni pînă la funcţionarii care, pe cumetria de partid, au umflat schemele administraţiei, instituţiilor bugetare, pentru care obţinerea cartonului de licenţiat sau diplomat a însemnat automat salarii mai mari, funcţii „corespunzătoare”. Acum, pesediştii nu sînt preocupaţi să cureţe sistemul de o armată de impostori, de semianalfabeţi cu diplome, ci de „nedreptatea” care li s-ar face bieţilor cotizanţi care, cu bani şi cu bună ştiinţă, căci cu un minim efort de informare ar fi putut afla că formele de învăţămînt la care au cotizat sînt în ilegalitate – „s-au băgat” să-şi rezolve, cu un efort minim, „problema”. La aceasta se adaugă grija pentru stipendiile uriaşe ale cadrelo didactice de partid, care produc pleava care va scoate România de pe harta învăţămîntului superior european.Astfel, se va vangheliza şi învăţămîntul, pe principiul declarat, de altfel, cu tupeu de omul care îl tăvăleşte pe Geoană cum vrea:” IN ROMÂNIA, CE S-A FURAT NU SE MAI DĂ ÎNAPOI!” Şi cum s-au furat la greu de toate, ce mai contează nişte diplome, acolo, precum şi sutele de milioane de euroi încasate de satrapul învăţămîntului comunist, Bondrea, şi de gaşca sa, în care pesediştii da nu numai, căci mînăreala cu diplome este, normal, transpartinică, au partea lor.Şi uitea aşa, se vanghelizează şi învăţămîntul, lucru normal într-o ţară care funcţionează perfect pe principiul „Minte multă nu se cere, prost să fii, să ai putere!” Cît despre proştii care se strică la cap studiind pe bune, plăcerea lor…

Plăcintă Ridzi cu Brânză William…

Iulie 17, 2009

…servită de Nutzi Cocoş, asta ar fi oferta de sezon a unui PDL derutat de mesajele năucitoare ale lui Zeus, pe fondul atacurilor dezlănţuite din partea tuturor, mai puţin ale timidului fan al lui Puric – nu şi invers – Geoană, la care se adaugă camarilla acestuia, adică miniştrii guvernului Băsescu plus şefii şi şefuleşii beneficiari de algoritm. Spaima e mare, dovadă şi caraghioasa ieşire a coanei de la turism, la raport, de data aceasta în faţa naţiunii, telenovelă în care,dincolo de imbecilităţile gen „Bucureşti, capitala turismului mondial” – unde să se plimbe străinii, dornici de a fi muşcaţi de maidanezi, pe pajiştea de la Casa Poporului, cu camerele de gît şi ochii pe portofele – a căutat să convingă că ea nu a procedat ca Ridzi. A mai apărut şi un fan al croitoresei prezidenţiale – căci Berceanu şi Videanu îşi iau Armaniuri, grămadă, de la Viena- pe nume Brânză şi William, care îşi apără partidul, mai ceva decît conţăranul meu Hoară, în evoluţii penibile, de pufnesc tonomaţii şi tonomatele în rîs. Au apărut şi falsurile semnate Ridzi, ceea ce sporeşte neliniştea şi frica faţă de cei care furnizează presei datele, căci n-o crede cineva că s-a născut, pe plaiurile mioritice, vreun Tolontan al investigaţiilor. Ce va fi, vom vedea. EBA are succesuri la Strasbourg, tăticuţul crede că, sacrificînd-o pe Ridzi, a scos-o, iar lui Nutzi îi tremură cămeşa în timp ce serveşte prostimii Plăcinta Ridzi, cu Brânză William, nu prea agreată de un popor care vrea mititei, bere şi oarece manele, evident, contra voturi la prezidenţiale!

Şcoala de ministrese

Iulie 15, 2009

Iată că, după Nutzi, Ridzi, EBA – toate, observaţi, femei cu frunţi înguste dar fără complexe – a apărut, la vîrful politicii băsesciene, şi Plăcintzica, altă fată care a luat viaţa în…piept şi punînd mîna sau, desigur, orice altceva, pe un suedez bogat, a reuşit!Fiică a Vrancei, cea dătătoare de Căşuneni, croitoreasă cu studii superioare, avînd ca vis erotic, pardon, suprem, să-i facă un costum lui Băsescu, primul model al ţării, peste Botezatu, Poponetz, Vierme, Mazăre. Pepe etc., s-a avîntat, cotizînd corespunzător, şi în politica pedelistă de vîrf. După nici un an de cînd a devenit membru cu acte în regulă, iat-o, cocoţată direct în Guvern, gata de orice, pentru ca patria să prospere şi după cum declara unui ziar de Vrancea, să îndeplinească „misiunea care o am dată în viaţă”! Care misiune, nu prea ştie, dar avînd în vedere cî, după cum zice ăn acelaşi ziar, pasărea ei preferată este ciocănitoarea, are toate şansele să reuşească.<altfel, această, tot după propria recomandare, "femeie de afaceri de succes,om politic cu potenţial, prietenă de încredere, soţie şi maă desăvîrşită", nu mai trebuie decît să înveţe, pe spinarea românilor, meseria de ministru. Dacă va fi nevoie însă oricîtă aplicaîie ar dovedi, pentru interesele ţării şi ale partidului, manechinul virtual Băsescu îi va trage un şut în cur, aşa cum a procedat şi cu Ridzi, prima fană a EBEI. Greu de spus, însă, dacă în caz că ar atenta la curul altei eleve la şcoala de miniştri, Nutzi, cea aducătoare de turişti fantomă, pe bani publici aruncaţi cui trebuie, nu i s-ar îndoi bombeul!Învăţaţi, fetelor, învăţaţi, noi plătim, n-avem încotro!

Cu Vanghelie la teatru

Iulie 14, 2009

Geoană a închiriat Teatrul Bulandra! Nu pentru vreo ședință prin care pesediștii să-și anunțe, spectaculos, ieșirea de la ciolăneală, ci pentru a-și serba ziua de naștere! Un fel de ”Cîntarea lui Mircea”, însă, din fericire, nu cu trupa de la Bulandra, ci cu cea, mai modestă, a lui Dan Puric.Deci, Vanghelie, vrea nu vrea, își va pune fracul, va înșfăca un coș cu flori și multe alte alea, și se va duce la teatru! Mă rog, va fi și spectacol, deși prea cuviosul Puric – vezi șirul conferințelor sale la temă – va lipsi, diplomatic, de pe scenă, afirmînd, după ce a precizat că nu e vorba de ploconeală la Geoană, ci dor de bani, că se află în concediu…Cîți bani? Ce importanță are, mai ales că tot sîntem în vremuri de criză? Distracție să fie, că sponsorii pentru șeful partidului participant la glorioasa guvernare Băsescu – alt mare iubitor de teatru – slavă Domnului, se înghesuie să ia loc în lojă alături de Vanghelie și sărbătorit!Deci, spectacol Puric, fără Puric, apoi dezmăț, eventual cu muzică preclasică și manele, să fie mulțumită toată lumea. Despre actorii șomeri sau plătiți ca salarii de mizerie nimic! PSD-ul petrece! Normal, e criză, deci trebuie sărbătorite succesurile.Și conducătorul! Îmi amintesc o întîmplare care mi-a marcat copilăria .Prin anii 50, niște țoape de care cele care vor umple foaierul cu caviar și mititei de la Bulandra, niște mahări de la cooperație, au închiriat ”Parisul pe gheață”, numai pentru ei, căci nu suportau mirosul plebei proletare, care, cică, se afla la putere. Scurt, Dej i-a condamnat la moarte! Ce credeți că a făcut poporul roman? I-a compătimit! Jale, ca la înmormîntarea lui Stalin! Cum însă pedeapsă cu moartea nu mai există, să înceapă parangheliile! La teatru, la circ, la Ateneu, în palate, că mai sînt, în muzee, oriunde le cade bine țoapelor! La mulți ani!

Universităţi gonflabile

Iulie 13, 2009

Intr- o ţară în curs de analfabetizare, cu un şef de haită care nu ezită să-şi manifeste duşmănia pe şcoală, paradoxal, înfloresc universităţile, de fapt, fabricile de diplome, care furnizează anual o pleavă de diplomaţi şi licenţiaţi, care nu ştiu să facă nimic util, că de profesiunea în care s-au şcolit…pauză! Că înfloresc, mă rog, afacerea e bună, îi îngrasă pe mulţi, dar să ai cea mai mare universitate din lume este o performanţă uluitoare, care aduce aminte piticul sovietic, cel mai uriaş din lume! Deci, Universitatea Spiru Haret – părintele învăţămîntului modern din Romania nu are nici o vină!- şcoleşte anual peste 300000 de studenţi, ceea ce îi face pe băieţii ăia de la Harvard, cu doar 20000 de studenţi, să crape de ciudă! În acest an cei de la Spiru Haret au comandat ministerului 56000 de diplome pentru loazele absolvente! S-a speriat pînă şi Abramburica, aşa că producţia de diplome a fost, deocamdată, stopată.Ca şi admiterea la Spiru Haret. Totuşi, pînă mai ieri fabrica a funcţionat iar Cartea Recordurilor va consemna cum 300 de cadre didactice, geniale, capabile să fie în acelaşi timp la mai multe filiale de pe cuprinsul Romanicăi da şi pe net, făcînd, cică, e learning, pot şcoli 300.ooo de studenţi! De ce s-a putut este simplu de explicat. Afacerea a adus bani grămadă multora, inclusiv ţoapelor de politicieni care au uzurpat titlurile ştiinţifice şi universitare, funcţionînd ca profiunividr la cîte cinci universităţi odată, între timp votînd şi legi în Parlament, conducînd ministere, agenţii, consilii de administraţie, instituţii descentralizate etc. etc. Apoi, un cuvînt greu de spus îl au şi bogătanii care s-au dedulcit şi ei la diplome, recunoscători celor care i-au cadorisit cu cartoanele respective. Ştiu un dom profesor, spiruharetist, făcut şi el la apelul de seară,fost contabil de doi bani, care a mers pe principiul sănătos, o diplomă – o casă, un doctorat – două case, mă rog, şi în bani, dacă nu mai era loc de întors, o carte, în funcţie de grosime – ştiţi cum se laudă ţoapele cu a mea e mai groasă! – o maşinuţă, două…În concluzie, avem toate şansele să rămînem procopsiţi cu cea mai mare universitate din lume, ca o victorie a democraţiei originale asupra şcolii. Apropo, a doua minune a învăţămîntului superior mondial se află în Mexic, la circa 100000 de studenţi distanţă de Spiru Haret! Aia a fost făcută pentru loazele bogătanilor americani, care zboară, cu profesori cu tot, cu avioane speciale la examene! În SUA li s-a spus PAS!

Dinamo pupă poala popii

Iulie 10, 2009

Joi, pe seară, la o oră de maximă tembelizare, o știre a zguduit lumea fotbalului autohton:Dinamo a pierdut campionatul din cauza unui popă poponar, la care preacredincioșii jucători și conducători ai acestui club se duceau să se roage pentru a băga cît mai multe goluri în porțile adversarilor.Ideea a fost lansată de trompeta Turcu, un fel de purtător de vorbe, pe care, după cum îmi spunea un conducător dinamovist, acționarii îl bagă în față, pentru ca, apoi, să se distreze, mai ceva ca la Stan și Bran, de inepțiile debitate de acest cotizant cu față de cearceaf tăvălit și nespălat. Mă rog, distracția lor…Turcul a ajuns la concluzia de mai sus după ce, pe televiziuni, a fost difuzat un filmuleț în care popa de la Căldărușani, loc de reculegere și îmbărbătare pentru ortodocșii Ze Kalanga, Torje, Dănciulescu etc., i-o trăgea unui tinerel de-i flutura barba, evident, ca un zelos slujitor al domnului. Cică poponarul ar fi vinovat de toate insuccesurilor care au dus la pierderea titlului! Mai mult, Turcu s-a arătat îngrijorat și de ce ar fi putut pătimi propria rozetă, dacă s-ar fi și spovedit farei nesătule! Așa, doar cu rugăciuni și pupat mîna a scăpat, deși, după cum zice un chibiț răutăcios, popii îi plac tinereii, nu puriii d-alde Turcu.Vinovat ar fi Dinu, care, în loc să- i educe pe băieți în spiritu vitejiei geto-tracilor sau dacilor, cei cu Traian tată și mamă Decebal, i-a dus la unealta Diavolului de la Căldărușani, dar și Rednic, care i-a pus și el să pupe poala popii.Oricum, de la generalul Cașchetă, cel pupător de iconițe, nu ne-am mai distrat așa! Acum rămîne de stabilit dacă , pe principiul eu puppoala popii, popa pupă poala mea, a pupat și popa ..poala vreunui jucător de la Dinamo.Pe Turcu l-a pupat sigur.Pe portofel! De acum, gata cu popii! Spre mama Omida sau spre Iliuță de la OTV, marș!

Departe de mocirlă

Iulie 2, 2009

Departe de mocirlă Cred că această dureroasă pauză în lunga şi zbuciumata existenţă a Gazetei, căreia i-am dedicat aproape 20 de ani, şi vremelnica distanţare de tensiunea specifică muncii la un cotidian, are şi părţile ei bune. Este ciudat să îl văd pe ministrul şef de sală, de acum ministrul hectar, şi să nu simt nevoia să îi comentez imbecilitatea, pe bourean împungînd o biată domnişorică fără a face o temă din mitocănie, pe finanţist minţind cu neruşinare şi împiedicîndu-se în propriile aberaţii, pe „telectualii” lui preşedintelui maimuţărindu-se slugarnic etc. etc. detaşat de spectacolul grobian al unei distribuţii năucitoare şi jalnică în acelaţi timp. Cred că le acordăm prea multă atenţie, ceea ce îi aduce pe acelaşi palier de popularitate cu Guţă, cu Adrian Minune sau Nikita şi le umflă cota nemeritat.Ar trebui ignoraţi, însă, din păcate, ne place circul şi, în proasta tradiţie a acestui popor voios, să ne rîdem. Deocamdată, stau deoparte şi mi-e bine. Proiectele precum şi cărţile începute sau netrimise la tipar mă aşteptau… Despre boii ăştia voi scrie cînd voi avea chef să ne rîdem dar cît mai rar.Ii voi „nemuri” în vreo proză, aşa, să îmi fac mîna…In rest,rămîn acelaşi, cu idioţii şi frustraţii care au scris tot felul de aberaţii nu intru în dialog.Sînt specimene despre care eu nu voi scrie niciodată. Pentru cei care au produs gesturi şi mesaje emoţionante, un gînd bun. Pe curînd!