Agentul acoperit Bolek

Nu, nu este vorba despre ai noştri Lolek şi Bolek, cum, în bătaie de joc, îi numea Băsescu pe Crin Antonescu şi pe Victor Viorel Ponta, ci despre un alt celebru agent acoperit, demascat în mod foarte clar, chiar dacă, aşa cum a făcut şi Traian al Elenei, a încercat să şteargă orice urme. Şi el a fot preşedinte. A fost şi un ”erou” al luptei sindicale împotriva comunismului, a fost și președinte al Poloniei, a fost și, ca electrician calificat la locul de muncă (!!!) beneficiar a peste 30 de titluri de Doctor Honoris Causa, ”dăruite” – ca și Coanei Leana,  da aia măcar le primea ca…savant de renume mondial, pe cărți scrise de alții – de universități din toată lumea, a fost laureat al Premiului Nobel, a fost …Desigur, ați deconspirat personajul: LECH WALESA! Nume de cod: BOLEK! Agentul acoperit BOLEK, alias marele lider al Solidarității, a crezut, în 1991, 1992, că și-a șters toate urmele din documentele Ministerului de Interne al Poloniei, din arhivele Serviciului Secret de Stat (SB), prezentîndu-se în fața lumii și a istoriei ”mai curat, mai parfumat”, un  campion al democrației, un demolator al comunismului…Iată însă că, așa cum mai scriam, NU EXISTĂ ARHIVE CARE SĂ DISPARĂ CU DESĂVÎRȘIRE! Se găsesc, la noi, la americani, la ruși, pe la cei care nu au plecat cu mîna goală din servicii, de la miliție…Astfel a mai căzut o mască, s-a mai spulberat un mit.Din Arhivele Secrete, Michal Groski a scos și publicat – în Polonia se poate!- 780 de pagini cu rapoarte și note aparținînd agentului acoperit BOLEK.Adică, ”inocentul” Lech Walesa.Nu mai insist, fiecare poate să-și imagineze ce a urmat și va urma, pentru că Bolek i-a tras după el și pe alți acoperiți…

Ceea ce se întîmplă la noi cu scandalul cu  candidații ofițeri acoperiți pe care amenință să-i demaște candidatul acoperit de poalele Elenei Udrea, Traian Băsescu, ține de lumea lui Caragiale. Băsescu, cu tupeul său fără margini, crede că dosarele lui au dispărut.Asta deși ”urme” ale lor au fost depistate.Strigă pe la adunări, prin cîrciumi, pe unde apucă, sperăm că, dacă justiția lui Macovei acoperita, Koevesi colonela, Morar etc. mai întîrzie să acționeze, poate și pe la staborul țigănesc, că va descoperi acoperiții.Toată societatea românească a mușcat din nadă și îi caută.Se fac pariuri chiar…O fi Meleșcanu, care pe cînd țara îl trimisese  la Geneva făcea (se spune) vizite la Versoix, la Alteța Sa iar revuluția l-ar fi prins la Viena, unde s-ar fi sinucis strigînd ”Nu mă spînzurați, tovarăși!”, Marin Ceaușescu? Păi, cam pare…O fi procurorul comunist Monica Macovei? Tot ce se poate…Dar procurorul post-comunist Victor Viorel Ponta, căruia Băsescu i-a zis Bolek? Mă rog…Dar Klaus Werner Johannis  șase case, de pe urma sașilor plecați, ce-o avea? Lenuța Udrea nu cred că a fost mai mult decît ”persoană de sprijin” pentru miliție – poliție, cum erau numiți acoperiții ”organului”, avînd în vedere că, așa cum a demonstrat și sîmbătă, la Poiana Brașov, nu numai că a  transformat Regatul Norvegiei în republică dar nu știe nici măcar care sînt atribuțiunile președintelui României!Traian, ”candidatul acoperit”, îmbibat de alcooluri, a uitat să i le recite! Dar Tăriceanu, cu atîtea neveste și mașini? Păi, Wiliam Brînză, regele șobolanilor, nu merită și el băgat în seamă?  Am putea să continuăm să ne distrăm, căci sîntem un popor voios chiar dacă nu e rîsul nostru…Prieteni, nu avem scăpare! Ofițerul acoperit e printre noi! Bolek de Românica e multiplicat și, sigur, va fi președinte!

 

Ponta și îmbogățiții regimului Băsescu

În mult comentatul său cuvînt de la faraonica lansare spre Cotroceni, Victor Viorel Ponta, cum, cu un umor căznit s-a prezentat, a fost extrem de timid în ceea ce privește un subiect care pe români îi interesează mai mult decît perorațiile, destul de confuze, despre posibilele uniri – în interior, războiul româno-român fiind în plină desfășurare, cu Moldova, în UE, că altfel e greu de imaginat, aici chiar candidatul a recunoscut că ar trebui să vrea și moldovenii, plus alte…complicații…- și anume acea DREPTATE PÎNĂ LA CAPĂT. A bîlbîit cîte ceva, a aruncat subiectul și în spinarea celor care au părăsit USL, l-a amestecat cu perorații despre justiție, însă, una peste alta, așa cum s-a întîmplat din 2012, anul marii victorii, pînă acum, toată această poveste rămîne una în coadă de pește, nefiind vizibile nici voința și nici putirința în a acționa cu hotărîre, pe legislația care este, vorba lui Vanghelie. Și care oferă condiții de lucru, slavă Domnului!

Nu fac un inventar al cazurilor îngropate, al dosarelor puse la murat, al abuzurilor, furturilor etc. , acestea sînt cunoscute de toată lumea. O lume dezamăgită, care se simte trădată și umilită. Umilită de îmbogățiții – pe vremuri de criză, de tăieri, de… – regimului Băsescu. Este, de fapt, subiectul pe care vreau să-l pun în discuție. Pornind nu din 2004, ci din 2009, de la mandatului în care Băsescu i-a condamnat pe români la sacrificii imense, nemaiîntîlnite în nicio țară a UE și nu numai…A fost o perioadă în care cei mulți se chinuiau, firmele falimentau en gros, bugetarii erau disperați, pensionarii la fel, oamenii își pierdeau ”subțirile” economii ș.a.m.d. în timp ce gașca și clientela lui Băsescu se îmbogățeau peste măsură! De aici ar trebui pornit. De la cei care, în 2009 – 2010  erau aproape faliți, ieșiți din topurile de tot felul, pentru ca, în mod miraculos, în timp ce totul părea să se prăbușească, ei, protejații, să prospere cu o viteză similară votului lui Baconschi de la Paris, să acumuleze averi imense!Înțeleg că listele sînt făcute. Și că sînt transpartinice, desigur cu ”partea leului” adjudecată de ”camarilă” și de oastea pedelistă.”Donatorii” – de la Bercea la Blejnar, de la primarii de comune la Udrea – ca și filierele contractelor cu statul, șpăgilor etc. se află la vedere, doar să vrea și procurorii să se apuce de treabă .Udrea se laudă că a dat românilor – din zestrea dumneaei de la Pleșcoi? – vreo 6000 de proiecte. Deocamdată, procurorii care se ocupă de frauda de la Gala Bute cad ca muștele, pensionați, compromiși…Cei din minister, care au refuzat să semneze, să fie parte la furt, au demisionat sau au rămas fără serviciu…Despre Nana, nimic, despre direcția pe care au luat-o banii Mondialului, nimic, despre Blejnar și Codruț Marta, nimic, despre posibile CRIME, nimic…Victor Viorel Ponta va fi probabil președinte, deși americanii – pe care Băsescu nu-i mai interesează! – nu i-au dat încă verde. Dacă vrea să fie un altfel de președinte trebuie să se angajeze hotărît, cu orice risc,  în operațiunea DREPTATE PÎNĂ LA CAPĂT.Altfel, va fi perceput ca un nou Băsescu cu țepele..Și cu țeparii alături…

”Acoperiți” pentru șpagă! Turcescu și ceilalți…

În 11 august scriam, pe acest blog, cu scîrbă firească, despre manelistul de presă,  ”colonelul” Robert Turcescu, unul dintre FOARTE MULȚII agitatori și susținători, trompeți băsiști, prestatori scrofuloși  onorați cu grade pentru că au binemeritat de la ”Stăpînul lovelelor”. Asta mai ales după ”succesuri” de genul celui al intoxicării cu legenda ”loviturii de stat”.Prin ”ungerea” lor ca așa ziși ofițeri acoperiți li s-a cret impresia unei protecții pe viață, li s-a deschis calea spre orice abuzuri și mai ales s-a creat cadrul legal pentru a li se da niște bani contra serviciilor prestate. Asta pe state considerate ”secrete de stat”. Una dintre marile mizerii ale acestor vremuri, cînd România a reușit să scufunde în haznaua națională categorii întregi, oameni, instituții, inclusiv pe cele care ar trebui să asigure securitatea națională. Listele cu ”acoperiți” băsiști sînt lungi, merg de la vîrf pînă la pedeliștii și susținătorii activiști de cartier, ”telectualii” etc.  stipendiați și ei corespunzător. Va încerca cineva să facă lumină deconspirînd această uriașă făcătură, unică în felul ei, care face serviciile speciale românești nefrecventabile? Greu de imaginat într-o țară care a ajuns un fel de corabie beată! Numele multor dintre stipendiații acoperiți sînt cunoscute, fotografiile lor – prelucrate, desigur – în uniforme au stîrnit, în loc de îngrijorare, zîmbete, glume…Acum asistăm la un nou scenariu, că doar Turcescu nu o fi avut  vreo ”apăsare” menită să-l facă să joace penibilul rol care a stîrnit atîtea valuri. Bîlciul va continua, pînă unde rămîne de văzut.

Și acum, pentru că tot a venit vorba de presă, de ziariștii ofițeri, spioni etc. acoperiți, trebuie să rememorez  episoade interesante legate de această temă, care a preocupat și preocupă  organizațiile de presă, instituțiile internaționale cu atribuțiuni zona respectării drepturilor omului etc. În 1998, la Amsterdam, și în 2002, la Bruges, am participat la dezbateri ”furtunoase” menite să interzică folosirea ziariștilor ca  spioni, în primul rînd, dar și ca ”acoperiți” ai diverselor servicii. Au fost niște ”jocuri de societate” în care toată lumea a părut a fi de acord că nu e bine – la un moment dat s-a și semnat o convenție – în același timp participanții, în special cei din statele aflate ”cu dreptul pe tobă”, zîmbindu-și cu subînțeles. Și cu ironie, desigur. Ar fi o naivitate să creadă cineva că un serviciu serios ar renunța să folosească acoperirea cu oameni  care practică o profesiune ideală pentru culegerea de informații, influențare etc. Da, însă nu cu turcești și nu în scopul în care au înțeles slugile băsiste să o facă.Aici este de fapt discuția, între interesul național, legitim, și cel meschin, al unor persoane – al uneia, de fapt – sau ale unor găști politice, de afaceriști ș.a.m.d. Bref, iată, am reușit să compromitem și această zonă…

 

P.S. Și, interesant, la un moment dat, un editor al unui  ziar important mi-a arătat – de față fiind și alți membri ai boardului World Association of Newspapers – legitimația prin care un general, devenit ulterior președinte, fusese acreditat ca …ziarist la Olimpida de la Seul. Pentru că iubea sportul…

Amintiri despre Brașov II: „Gazeta de Transilvania”

Brasovul personal

Când eram mic de tot, la mine în familie se citea „Gazeta de Transilvania”. Nu cu abonament, ci zi de zi de la chioșc, că se găsea fără probleme. Bineînțeles că eu nu aveam nici în clin, nici în mânecă cu ziarul ăsta sau cu oricare altul. Dar era o prezență constantă în casă. Nu prea îmi plăcea mie cum arăta. Era alb-negru, cuvintele înșirate pe prima pagină sub formă de titluri nu spuneau nimic unui țânc preșcolar care era la vârsta la care e atras în special de culori aprinse. Îmi amintesc însă că lângă titlu scria zi de zi „Fondat la 1838 de George Bariț” sau ceva asemănător. Chestia asta o observam. Nu discut aici cât de corect este ca fostul „Drum Nou” să se revendice de la istorica publicație.

Cu timpul am început să-l răsfoiesc  așa, cam într-o doară. La o adică nu îmi lua tare mult…

Vezi articolul original 342 de cuvinte mai mult

Înapoi la mașina de scris…la porumbeii poștași..

Jalnica noastră Curte Constituțională a reușit să nu se facă de rahat încă o dată respingînd, la cererea avocatului poporului, Victor Ciorbea, ca neconstituțională, legea privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay. Desigur, într-un stat polițienesc, în care justiția se face prin înregistrări, stenograme, aruncate la presă, prin ascultări cu toate mijloacele din dotare – probele nu mai au nicio relevanță! – această decizie, care, de fapt, vine să se alinieze celei a Curții de Justiție a UE privind stocarea datelor de trafic ale tuturor utilizatorilor de telefonie și internet, considerată O GRAVĂ IMIXTIUNE ÎN DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI,  nu reprezintă mare lucru…BIG BROTHER este, în continuare,  peste tot. Societatea românească este marcată de o paranoia justificată, care, însă, chiar dacă scoaterea bateriilor telefoanelor, lăsarea aparatelor cît mai departe de locul unde se desfășoară o  discuție banală sau frica de ascultări ambientale, bașca filmările ș.a. au devenit o boală națională, nu folosește la nimic. Nimeni nu mai apără cetățeanul de abuzuri, oricine poate deveni victimă, pe principiul stalinist, ”Nu există persoane nevinovate, ci doar oameni de care nu ne-am ocupat…” Unii vor spune că boala se manifestă în toată lumea, vor invoca diverse cazuri celebre, culminînd cu dezvăluirile  lui Snowden despre NSA dar una este spionajul hi-tech, chiar dacă ”victimă” este, de exemplu, Angela Merkel, și alta terorizarea cetățeanului, violarea intimității acestuia…

Frica de comunicare, prin viu grai sau scrisă, a depășit cu mult ceea ce se întîmpla în comunism.Decizia CC mi-a adus aminte de mașina mea de scris, chinezească,  o păstrez și acum, cu ea am dactilografiat cîteva cărți, pe care, înainte de 89, ar fi trebuit să o declar la miliție. Nu am făcut-o pentru că m-am simțit umilit chiar dacă eram convins că oricînd caracterele ei puteau fi identificate…Acum, citesc că rușii agentului KGB Putin, partenerul Angelei Merkel, au abandonat computerele și au introdus, pentru protecția demnitarilor, mașinile de scris Triumph Adler, care au o amprentă unică. Și șeful comisiei parlamentare germane de anchetă care are ca obiect asculatare mobilului Angelei Mekel a cerut, pe model rusesc, folosirea mașinilor de scris în cazul documentelor ”sensibile”! Mai rămîne să se recurgă, pentru transmiterea acestora, la prorumbeii călători, poștași, cum le spuneam în copilărie…Oricum, nu vă bucurați, o cartelă prepay nu folosește la nimic, ”urechile”  și ”ochii” PATRIEI sînt peste tot. Așa că, dacă cineva pune degetul pe voi, nu mai aveți nicio șansă…

Brașovul simulează lupta împotriva drogurilor

La București, într-unul dintre stabilimentele care își au corespondente în centrul vechi al Brașovului, transformat într-o imensă hazna morală și de evaziune fiscală reprezentată de crîșme, cluburi, terase, baruri, unde interlopii, unii chiar patroni, fac legea, o chelneriță, de 24 de ani, a murit drogată. A băut un cockteil – în timpul serviciului! – și a căzut răpusă de un drog – se va vedea, se pare  că a fost un amestec – trecînd, probabil ”fericită” în moarte. Nu insist asupra cazului și chiar nu aș fi scris aceste rînduri dacă, în aceste zile, la Brașov nu s-ar fi făcut mare tărăboi cu o ”strategie” de luptă împotriva drogurilor. O grămadă de instituții, cu atribuțiuni, tot felul de reprezentanți ai societății civile etc. au descoperit ceea ce se vede cu ochiul liber și propun tot felul de măsuri, filosofînd în mod penibil, ca în cazul unui oarecare șef al autorității de ordine publică…Prieteni, situația este scăpată de sub control. Că tot am vorbit de nefericita de la barul, atenție,  TRINITY COLLEGE – pentru cine nu știe, cea mai veche universitate din Irlanda, fondată în 1591, unde am văzut una dintre cele mai impresionante biblioteci din lume – vă informez, stimați domnni, că ospătarii cluburilor, teraselor etc. care consumă alcool și droguri pot fi recunoscuți, mai ales noaptea dar și dimineața, după ochii sticloși sau dimpotrivă, după mișcările specifice etc. De ”clientelă”, ce să mai vorbim. În majoritate minori, elevi, care pot fi pescuiți cu sutele de la ”parangheliile” desfășurate în stabilimentele amintite sub ochii nepăsători ai celor care sînt plătiți să apere legea. Așa că, nu de strategii avem nevoie, ci de lege și ordine. Citesc că în acest an, la Brașov 27 (!?!?) de persoane au fost în atenția poliției antidrog pentru că au consumat sau vîndut substanțe interzise! Uluitor! Ăștia pot fi adunați într-o noapte din cluburi și de pe stradă! Să vin și cu un exemplu siderant.Într-o zi atenția mi-a fost atrasă de cîțiva turiști germani care comentau o ”invitație” afișată de unul din stabilimentele Brașovului. Într-o engleză de baltă ”atracția” partyului, peste noapte, bineînțeles, era prezentată cam așa: ”AM PUS LSD ÎNTR-O STICLĂ! NU ȘTIU ÎN CARE…”Restul, se înțelege…Turiștii – nemulțumiți și de faptul că terasele le făceau aproape imposibile eforturile de a fotografia o ”Romantische Strasse”, mulțumindu-se cu…detalii – au spus că n-or să-și trimită niciodată copiii aici…Desigur, oamenii ordinii, nu doar polițiști, nu observă asemenea ”reclame” – să le  vedeți pe cele care îndeamnă la beție! – probabil scuzîndu-se cu necunoașterea limbii engleze.Oricum, nu le-ar folosi în fața ”înalților protectori” din mediile politic și adminstrativ! Strategie? Să fim serioși! Bani aruncați! LEGE ȘI ORDINE, prieteni.Deocamdată, cu 27 (!?!?!) de anchetați pentru vînzare și consum de droguri, Brașovul pare un fel de ”fată mare” în materie de consum de droguri. Și de comercializare. Apropo, începe școala. Orice elev de liceu știe la care colț se poate întîlni cu dealerul.Restul sînt povești de adormit prostimea.

De la traficantul de ”zgîrciuri” la cel de copii…

Categoric, Românica e în progres. La ”calitatea” așa zișilor politicieni, care aspiră la demnitatea de președinte, categoric! Desigur, ne putem mîndri și cu gloata de necuvîntătoare dintr-un Paralament suprapopulat, ca și cu multe alte categorii, inclusiv ”lumea bună” sau aceea a interlopilor care controlează politica, justiția, administrația etc., care fac din țărișoara noastră una mereu surprinzătoare. Iată, după Traian Băsescu, primul, cel puțin pînă acum, aspirant al dreptei – pe stînga s-a cam așezat un singur partid, social democrat, care își permite chiar să moșească și unul naționalist, pentru a umple un gol care, după ce CVT șia încheiat misiunea, ne face cam unici în Europa…națiunilor – apare ca fiind ”sasul româneț”, după cum îl ”ghiceam” chiar pe acest blog prin februarie, Klaus Werner J(I)ohannis, ca adversar al lui Victor Viorel. De ce lansarea în cursă a primarului de Sibiu reprezintă un progres avînd în vedere că se dovedește a fi o trompetă a lui Traian Băsescu, un ”tonomat” care minte la fel, de la o declaratie la alta, care a trecut și pe la GRIVCO și pe la vilele ”marinerului”,care  ba trăiește din stipendiul de primar, ba cumpără case după case – unele ilegal restituite! – din banii economisiți datorită faptului că nu trebuie să crească vreun copil etc. etc. este o întrebare legitimă…La care răspunsul este însă unul simplu : dacă Traian Băsescu s-a îmbogățit, după cum declara și fratele Mircea,  făcînd bișniță cu ”zgîrciuri”, adică cu elastic – mă rog, plus șmenurile cu de toate, de la blugi, cafea, aparate video pînă la…reparații dubioase de nave – Klaus Werner, ”anticomunistul privat”, cum s-a autodefinit absolut tembel, îl depășește clar pe ”comunistul privat” pe care și l-a luat drept mentor și susținător, intrînd în liga mare, aceea a traficanților de copii! Aici e progresul! Și șansa! Păi, să fii inspector școlar și să ai toate datele despre copiii de vînzare dintr-un  întreg județ, ăsta da noroc chior, bașca ”prietenii” din străinătate, care îți livrează clienți pentru care mai faci și pe tălmaciul și pe șoferul și pe gazda de lux…Aici este pasul înainte. Țara, care ne vrea tot mai proști, se poate mîndri cu un posibil (???) viitor președinte, ”anticomunist privat”, care nu s-a coborît la șmenurile cu ”zgîrciuri” ci a trecut direct la imobiliare din banii economisiți din .. necreșterea copiilor proprii dar și cîștigați din vînzarea copiilor altora…

PS 1   Românii trebuie să-i fie recunoscători lui Traian Băsescu datorită  ”zgîrciurilor” căruia nu au umblat pe vremea comuniștilor  cu chiloții în vine.

PS 2 Rîndurile de mai sus nu vor să spună că nu avem nevoie de un neamț la Cotroceni. Dimpotrivă! Doar să fie unul adevărat…