Frica şi complicitatea

Scriam în urmă cu cîteva săptămîni despre FRICĂ, un sentiment care, după douăzeci de ani de aşa zisă libertate, continuă să-i domine pe români.

Difuzarea imaginilor cu Băsescu lovind un copil – acţiune “normală” la un personaj care a dat nenumărate probe de …”bărbăţie” – readuce în atenţie subiectul. De ce întîmplarea a trecut practic neobservată la momentul respectiv? Desigur, frica este o explicaţie.

Frica de sistemul care îi striveşte pe cei călcaţi în picioare, care nu îndrăznesc să-şi caute dreptatea – pe principiul ăla, tipic românesc, cu capul plecat pe care sabia nu-l taie – dar în cazul discutat, în care au fost prinse multe personaje, de la cele aflate în imediata apropiere pînă la ziariştii care nu se poate să nu mai aibă şi alte probe, şi de Traian Băsescu.

TRAIAN BĂSESCU, DE CARE FOŞTII SUBALTERNI SE TEM CA DE DE MOARTE ŞI ACUM!

Fiul unuia dintre aceştia relata scene incredibile, de tortură practic, mergînd pînă la bătăi cu ranga, povestite de tatăl său, care se teme şi acum să facă publice acele scene cumplite patronate de “comandantul” de navă Băsescu!

Dar nu numai frica a fost cauza pentru care acea scenă, pe care numai o fostă procuroare comunistă, stearpă, desigur, poate să o ridice la rangul de virtute, ci şi COMPLICITATEA, o altă trăsătură definitorie pentru acest popor “voios”.

Unii, inclusiv ziarişti, au fost, desigur, plătiţi ca să tacă.Alţii însă au făcut-o din cu totul alte motive, mizerabile. Şi nu mă refer la gaşca lui Băsescu – uluitoare şi declaraţia toantei din fruntea Camerei Deputaţilor – ci la liberalii cu care atunci pedeliştii erau în mare dragoste, chiar dacă se pregăteau, în regia lui Băse demolatorul, să le dea peste bot, ceea ce s-a şi întîmplat.

Acum, toţi spun că au auzit că Băsescu a lovit un copil, că în microbuzul cu lideri, după cum declară Tăriceanu, subiectul a fost discutat, cu îngrijorare faţă de efectele electorale ale unui gest oribil, şi că s-a pus chiar problema unui comunicat de presă. Care nu a mai venit! Firesc, într-o ţară în care maltratarea copiilor, nevestelor, a celor lipsiţi de apărare, este un fel de virtute şi subiect de băşcălie.

“Unde dă Băsescu creşte!”, aşa s-a exprimat, în sinteză, o muiere care nu ştie ce înseamnă durerea de mamă. Acea durere ascunsă, scăldată cu lacrimi amare, înecată într-o revoltă interioară devastatoare, determinată de frică…

În rest, toată tevatura, creată într-o campanie electorală jegoasă, va trece în uitare după 6 decembrie…

Iar “bravul” popor român va fi gata să întoarcă, în orice împrejurare, şi celălalt obraz, dacă onor conducătorii, care vor fi ei, vor avea chef să-l mîngîie cu…pumnul!

Băsescu, Manţog şi Netejoru

Tot mai înveninat, încordat, cu o faţă de om rău – o fi micşorat raţia de alcool? – Traian Băsescu transmite mesaje tot mai neconvingătoare prin inconsistenţa lor şi printr-un conţinut în care nu mai crede nimeni.Anunţata declaraţie de miercuri, pe la 17, apoi pe la 18 şi…, este o mostră a incapacităţii celui care a fost cinci ani în fruntea ţării de a construi ceva.Şi în al 12-lea ceas, dărîmătorul de guverne, spărgătorul de partide, terminatorul de duşmani şi…prieteni, în loc să spună ce are de gînd să facă, atacă furios, ca un boxer ameţit care dă cu pumnii după muşte, într-o dezlănţuire paranoică de demascare în linia discursurilor şi practicilor anilor 50.Acum, lipsa de cultură, “aplicată” pe o moralitate ce nu mai necesită comentarii, dezvăluie un primitivism înfiorător pentru o “personalitate”, evident “accentuată”, care a avut acces la butoane! Ca să nu mai mă refer la Udrea, Berceanu, Ridzi, Videanu, boc, Boureanu etc. etc. aduc în atenţie, datorită a două întîmplări “fierbinţi”, de la început de săptămînă electorală, personaje emblematice pentru lumea portocalie a lui Băsescu.Primul, baronul Ionel Manţog, “dedulcit” la mormanele de bani furnizate de sectorul energetic, şef de campanie al PDL la Gorj – zona mineriadei portocalii şi a coanei Ridzi – a omorît un om aflat într-o salvare pe care a spulberat-o după ce, cu BMW-ul unui…”susţinător”, cam interlop, se spune, a intrat, cu 160 km la oră, într-o depăşire interzisă!După el veneau, val-vîrtej, doi lideri pedelişti, care, atenţie, au încercat să distrugă probele dînd înapoi vitezometrul! Sigur, se poate spune că şi PSD-ul l-a avut în zonă pe celebrul semianalfabet prof.dr. Mischie, însă ăla nu a omorît pe nimeni şi chiar a fost dat la o parte.Al doilea, judecătorul Netejoru, care visează, cu ajutorul “tăticuţului” de la Cotroceni, să ancheteze miniştri – în afară de cei ai PDL – l-a eliberat pe pedelistul care a fost prins la Giurgiu oferind bani contra voturi, ca şi pe contrabandistul care îi dădea o mînă de ajutor!Asta este lumea lui Băse, cea a lui Manţog şi Netejoru…Aşa că “zicerea” lui Voinescu-Cotoi, cum că şeful său nu respinge soluţia Johannis, menită să mai dreagă busuiocul, cade, pe fondul “nervozităţii” marinerului şi al întîmplărilor de mai sus ca nuca-n perete!

Disperaţii spun lucruri trăznite!

Disperare mare la cei ce se înghesuie pe “caşcavalul” portocaliu!În timp ce Băsescu iese, ca un copil de grădiniţă, bosumflat că nu se mai joacă nimeni cu el – deşi o are pe coana Nutzi, spaima Constituţii, cu care mai poate să se fugărească pe la Cotroceni vreo două săptămîni – marii teoreticieni ai ideilor băseşti, fie ei “intelectuali” sau “analişti”, sondori sau…se screm să fete ceva care să mai dea o speranţă.După aia cu PSD-ul care va distruge PNL-ul – de parcă nu Popey ar fi înmormîntat, acum definitiv, PNŢCD-ul şi altcineva ar fi spart, recent, PNL-ul! – altă enormitate e lansată la apă.Cică Băsescu – cel care calcă în picioare, cu muci şi lacrimi sau hăhăit cinic, orice înţelegere, să-i promită lui Crin Antonescu că-l sprijină să ajungă preşedinte în 2014 !?!!!! iar acesta să-l susţină acum supralicitînd şi cu o guvernare PDL-PNL pe termen lung.Cît de lung poate fi un concubinaj cu Băsescu, Udrea, Boc, Videanu, Blaga se cam ştie!Măi, “pişcotarilor”, nu mai spuneţi lucruri trăznite, că vă făcurăţi destul de “cacauă”!

Care vot de partid?

Unii comentatori încearcă să acrediteze ideea că românii nu s-ar fi săturat de clasa politică şi că duminică au dat un vot de partid.Care vot de partid, la un popor cu o cultură politică – nu numai în…cealaltă Românie, ci chiar la cei cu oarece pretenţii- care îl situează, ca şi în alte domenii, la coada cozilor, devine, chiar la o privire cu ochiul liber, imposibil. Într-un peisaj dominat de negustorii de voturi, pe făină, ulei, zahăr, curcani, pături, vin, mici – am avut chiar şi un mort, victimă, se zice, a micului pesedist – de furăciuni la greu, prin toate mijloacele, de la turism elector este greu de vorbit despre un vot de partid.De un vot pentru partidul care a dăruit mai mult, da!De altfel, dacă vrei să afli cam ce vor şi ce gîndesc alegătorii, cît de ataşaţi sînt unei doctrine sau alteia, ai parte de răspunsuri de tot rîsul Vorba, unuia “interogat” în Poiana lui Iocan:”Păi, preşedintele să fie cinstit şi corect, să fie aşa ca pă vremea lu Ceauşescu, să avem şi noi una-alta…” Sigur, ăsta era din “cealaltă Românie”, cea cu o majoritate devastatoare, însă nici dincolo lucrurile nu stau altfel. Ordinea în turul întîi respectă întocmai valoarea “investiţiilor”, cu menţiunea că PDL, de departe cel mai generos -inclusiv, nu exclusiv dar masiv, din banul public – a reuşit să-şi menţină candidatul, altfel, dacă ar fi să iei de bun ce spune lumea, pe făraş, în fruntea listei, însă, e drept, cu un avans nesemnificativ, care, conform practicii şi teoriei elementare, îi conferă statutul de perdant sigur în al doilea tur. Totuşi, rezultatul va depinde şi de dimensiunea “investiţiei”.Bani pentru “portocalii” se produc în continuare, se asfaltează, se pun flori, se plantează borduri, cotizanţii, beneficiari ai contractelor pe bani publici, protejaţi în faţa oricăror instituţii care ar trebui să-i “execute” pentru încălcări grosolane, cu iz penal, ale legilor ţării, decartează la greu, cu disperare, orientîndu-se, normal, şi spre cei care s-ar putea să treacă la butoane.În primul rînd spre “roşii”, care au furat şi ei la greu, voturi, în judeţele controlate, dar şi spre “galbeni”, care nu sînt nici ei fete mari, doar că au posibilităţi, după buget şi procente, mai reduse.Chestia cu schimbarea, cu o nouă majoritate – din aceleşi personaje care fac politichie de două decenii – bla, bla, bla… rămîne o poveste de adormit copiii.Naivii, care consideră în continuare că votul lor contează, care au un set de valori în care cred, sînt tot mai puţini şi mai caraghioşi, mai ales într-o ţară în care societatea civilă, prin organizaţiile ei, vîndute şi colo şi dincolo, nu există practic. Şansa acestora ca votul lor să conteze este, cum scria un sociolog american, egală cu posibilitatea de a fi călcat de un tanc, în ziua scrutinului, în timp ce te îndrepţi spre secţia de votare.Deci, totul se vinde, totul se cumpără.Totuşi, pe teoria cu răul mai mic, să sperăm că “majoritatea Johannis” va dispune de cele necesare pentru a pune capăt unei preşedinţii şi guvernări care au aruncat România într-o criză morală fără precedent.După, nu imediat, vom vedea dacă nu am înlocuit ciuma portocalie cu vreo gripă porcină roş-gabenă, cu nuanţe de verde.Gripă la care, pînă să nu se transforme în altceva, se mai găsesc oarece vaccinuri…Cît despre Geoană, rămîne, aşa cum scriam pe acest blog, în 19 noiembrie, favorit, dar cel puţin deocamdată şi prizonier al se ştie cui!

Băsescu premier!

Dacă noi ştiam cu toţii că primul ministru al guvernelor Boc a fost şi este Traian Băsescu, acest adevăr a fost confirmat şi din afara ţării. Astfel, în jurnalele sale de joi TV5 MONDE a dat o secvenţă, în cadrul unui reportaj amplu, de la alegerile de miercuri, de la Bruxelles, în care am putut să-l vedem pe Băsescu dînd din gură şi arătînd cu degetul, ameninţător, spre camerele de luat vederi, ca într-un film mut, într-o trecere nebăgată în seamă, ca şi prezenţa sa la reuniune, cu toate încercările de a se băga la “poze” şi imagini cu cei prezenţi acolo, care se purtau firesc şi erau invitaţi să dea declaraţii. Totuşi, francezii, “meseriaşi”, au vrut să identifice personajul, ca să nu se sperie telespectatorii, drept care au scris pe ecran, Traian Basescu, PREMIER MINISTRE! Ceea ce noi ştiam de multă vreme.Doar să nu mai dureze sau chiar să…, Doamne fereşte, căci căile politichiei româneşti sînt încurcate rău…

Geoană joacă cum vrea Băsescu!

Cu o faţă “şifonată” de “griji, cu o ţinută de boschetar simbriaş la sereleul Băsescu-Udrea, sociologul de serviciu şi consilier de Cotroceni, Lăzăroiu, nu Cotoiu, a anunţat, neascunzîndu-şi “via satisfacţie”, că mult “moşita” confruntare între candidaţii la preşedinţie va avea loc vineri, în termenii impuşi de Zeus, şeful său.

Bietul Mircea Geoană – tot mai rigid, speriat, de parcă nu ar fi, totuşi, favorit, pînă una alta – a luat astfel un pumn în nas, care, la tipul de electorat balcanic, contează, fiind nevoit să joace, după atîtea lupte, tot cum vrea Băsescu!

Cu o zi înainte, gura lui Geoană a vorbit fără cap, anunţînd că va participa vineri la orice dezbatere, în orice format, oriunde şi la orice oră, crezînd că astfel se dă şi el “macho”.

Astfel, oamenii lui Băsescu au bătut în cuie exact ceea ce propuseseră cu cîteva zile înainte şi nu se acceptase: întîlnire în trei, girată de Institutul de Politici Publice PEDELIST(!), la Palatul Parlamentului, cu un moderator, Turcescu, uşor de înmuiat şi, oricum, superficial, lipsit de prestanţa cerută de o asemenea ipostază!

Geoană a pierdut, dovedindu-se la fel de moale ca atunci cînd l-a tăvălit Băsescu în lupta pentru Primărie, şi ca în alte ocazii în care şmecherul preşedinte l-a pus în situaţii ridicole!Cine este vinovat de această situaţie?

În primul rînd Geoană, care s-a dat cocoş – apropo, ce făcea dacă Băsescu punea întîlnirea la Golden Blitz, cu Udrea moderator? – apoi stafful său, care a lăsat negocierile de joi la mîna pedeliştilor şi a peneliştilor.

Care s-au înţeles! Eliminarea celorlalţi candidaţi – a lui Oprescu, de care lui Băsescu îi e o frică de îi tremură “catargul”, a lui Hunor, gest inelegant faţă de minoritatea maghiară, ca şi a lui Vadim, care, în fond, a fost finalist în 2000, venind tot din nişte “sondări” care nu-i dădeau nici o şansă – este un grav atentat la democraţie, produs pentru că aşa au vrut muşchii lui Popey.

Faţă de Antonescu nu poate să iasă mai prost decît la Cluj, ba îşi va şi cere scuze pentru mîrlănia manifestată acolo, iar pe Geoană, atacat şi de Crin, îl va coborî cîteva procente, arătînd încă o dată cine este “tăticuţul”.

Ceea ce, în eventualitatea unei confruntări în turul doi, va conta, fiindcă mai este încă loc de “negocieri”, pentru care PDL are bani – de la noi! – “căcălău”.De altfel, ideea guvernării de dreapta a fost lansată chiar de “duşman”!

Geoană “economicus”

Probabil că staffului de campanie al lui Mircea Geoană i s-a părut că găselniţa cu dezbaterea pe teme economice din “curtea” ASE-ului ar fi una formidabilă pentru a-l provoca pe Traian Băsescu să refuze întîlnirea. Din nefericire pentru candidatul “roşu”, adversarul său “portocaliu” s-a dovedit din nou mai şmecher acceptînd o confruntare cu condiţia schimbării locaţiei, tematicii, moderatorului etc. etc., demonstrînd, încă o dată, că “puişorul” pesedist este preferatul său pentru turul doi.Cu Crin s-a confruntat, deci acceptarea lui la o nouă dezbatere era de aşteptat – ceea ce a fost de spus s-a spus la Cluj – doar Oprescu, de care îi e teamă ca de dracu – pentru că nici acum nu se ştie cum a fost cu ălea 5000 de voturi de la confruntarea pentru Primărie, cînd doctorul s-a trezit părăsit de colegii săi de partid după turul întîi – mai reprezintă o problemă. Ce va fi, dacă va fi, căci la ora la care scriu nu s-a stabilit încă nimic clar, nici nu mai are importanţă. Ceea ce electoratul nehotărît a reţinut – ca de altfel toată lumea, căci s-a văzut cu ochiul liber – este că Geoană se teme de o partidă “total combat” cu Popey Marinerul! A te ascunde în spatele unei discuţii, evident sterile dar demagogică cît cuprinde despre economie, este, oricîtă criză ar fi, avînd în vedere că alte teme, de mare interes pentru electorat nu au fost şi nu mai au cînd să fie puse în dezbatere, în conjunctura actuală, un act de laşitate. Nu-i vorbă că nici Băsescu nu s-a arătat prea dispus de confruntări, apelînd la trucuri la fel de ieftine, cum a fost şi invitaţia mitocănească “Vino, mîine pe la patru-cinci, că sînt la Cluj…”Problema este că, iată, campania se termină şi am asitat doar la monologuri, concurenţii alergînd fiecare pe culoarul lui şi în ritmul convenabil, fără a oferi naţiunii vreun schimb de idei din care să se nască vreo speranţă.Cu sau fără dezbaterea de mîine, campania pentru prezidenţialele din 2009 rămîne o luptă, în cele mai multe secvenţe mizerabilă, în care a dominat setea de putere şi interesele de partid şi de grup.

Vodcă sau paranoia?

Cică pe la Piteşti “portocaliii” ar fi încercat să cumpere votanţii cu sticle de vodcă de pe care le zîmbea, făcîndu-le cu ochiul, însuşi Traian Băsescu! De ce nu whiskey sau mai bine “Ochii lui Dobrin”, adică ţuică de prună de-a noastră, patriotică,nu se prea ştie.Oricum, să fie primit, căci s-a dat nu s-a luat.La dezbaterea – sau mai bine zis zbaterea – de la Cluj, Traian Băsescu a mai comis una, cît casa din Mihăileanu, trecută cu vederea pe fondul uriaşei mîrlănii cu care a abordat o întîmplare tragică din viaţa contracandidatului său, Crin Antonescu.Încercînd să convingă că nu este un personaj conflictual, belicosul încă preşedinte nu a ezitat să se identifice cu eroii de la Timişoara, cu cei care au riscat ieşind pe străzi şi în pieţe în 1989, pe cînd dumnealui molfăia “caşcavalul” cu care îl cadorisise, ca pe un comunist de nădejde, Elena, nu Udrea ci chiar Ceauşescu, cu victimele mineriadelor, cu “golanii” din Piaţa Universităţii, pe care a şi încercat să şi-o asume într-un moment de beţie evidentă, precizînd că şi despre cei amintiţi se spunea la fel!Astfel, eroul neamului devine numai bun de sanctificat, bineînţeles dacă va fi de acord şi prietenul Daniil.Ceauşescu se credea cînd Cuza, cînd Mihai Viteazul cînd Horia, Cloşca şi Crişan sau Traian şi Decebal, însă niciodată n-a zis că el ar fi Răscoala de la Bobîlna, Revoluţia de la 1848, Marea Unire sau Lupta de la Călugăreni. Traian Băsescu, ai cărui urmaşi a stabilit coana Nutzi că sîntem, a comis-o!Că a fost din cauza alcoolurilor, disperării sau paranoiei nici nu mai are importanţă!

Marea desecretizare

Nu despre mîrlănia lui Traian Băsescu – care şi-a dat măsura, printr-o ieşire oribilă, în confruntarea mălăiaţă, mai mult de cartier, cu Crin Antonescu – am să scriu acum. Îmi amintesc doar cum, cu cîţiva ani în urmă, un politician, atacat constant în ziarul pe care-l conduceam, s-a mirat că acesta a fost singurul care nu a scris despre divorţul lui “răsunător”, datorită abordărilor specifice modului în care se face presă – nu mă refer la tabloide, ci la publicaţiile cu pretenţii de a intra în categoria “quality” – în România. I-am spus că eu consider că este destul de jenat, dacă nu chiar nefericit, de un eveniment neplăcut, şi că nu o să scriu niciodată despre asemenea întîmplări de familie, intime, la urma urmei, dar că o să arăt în continuare că este un primar – asta era calitatea lui de atunci – prost. Paranteza fiind făcută, mă întorc la “eternul” Băsescu, pentru a semnala o promisiune – a promite nu costă nimic şi abulicul personaj a dovedit-o în repetate rînduri, cînd i-a minţit pe românii cu care se tot legitimează – care merită comentată. Prşedintele, înghesuit de “problemele” acumulate în timpul unui mandat care îl plasează chiar şi în urma “tăticuţului” său, Ceauşescu – mă rog “mămicuţa” Elena, nu Udrea, l-a uns în 1989 mai mare peste flotă – a anunţat că, după alegerile pe care mai are naivitatea să creadă că le cîştigă “cinstit”, va cere descretizarea dosarului Omar Hayssam! De ce “după” şi nu acum, nu precizează. Noi ştim însă foarte bine de ce, pentru că, odată deschisă “cutia cu maimuţe” s-ar putea să avem, în ceea ce-l priveşte pe preşedintele care se făleşte cu eliberarea ostaticilor, mari surprize, mai mari decît orice ne imaginăm şi decît reiese din ceea ce a scăpat pînă acum pe piaţă. Aşa, în varianta aproape imposibilă, Băsescu îşi va uita promisiunea sau, în cel mai bun caz, se va miorlăi, cu lacrimi de băutor fruntaş şi iubitor de blonde, că nu se poate, că el ar vrea dar ţara ar fi pusă în pericol, că…Atitudine normală, la un om care, atunci cînd este întrebat de ce nu dă casa din Mihăileanu, de exemplu, luată prin comiterea unor ilegalităţi grave, care în orice ţară civilizată i-ar fi adus dezonoarea şi o oarece condamnare penală, unei familii de tineri, că tot le-a promis, TACE! O tăcere adîncă, tactică aplicată oricînd este vorba de un subiect “delicat”. În cazul de mai sus este limpede rapacitatea acestui om care, este drept, a afirmat, fără ruşine, că în România ceea ce se fură nu se mai dă înapoi!!!Desigur, se gîndea la propria persoană şi la gaşca sa!Nu fac acum inventarul întrebărilor la care Băsescu nu vrea să răspundă, însă, sper că, după ce nu va mai fi preşedinte se va produce, în ceea ce-l priveşte, MAREA DESECRETIZARE. De la FLOTĂ, trecînd prin toate alea pe care le cam ştim cu toţii, pînă la prietenul şi “sponsorul generos” – al se ştie cui! – Omar Hayssam.Desigur, s-ar putea şi să-l desecretizeze, desigur cerînd să se elimine tot ceea ce ar putea să-l incrimineze.Acest lucru nu ar fi însă posibil fără concursul unor instituţii vitale pentru securitatea ţării şi a fiecăruia dintre noi, care, chiar dacă, prin unii exponenţi făcuţi la “apelul de seară” sau al bocancilor, l-au slujit dincolo de legile ţării, nu cred că riscă să să se compromită definitiv.Atunci, întradevăr, nu ar mai fi nici o speranţă!Concluzionînd, la meciul cu Crin am văzut cu toţii un Traian cu privire piezişă, rea, disperat, capabil de orice, dacă ar fi lăsat să se joace în continuare cu “butoanele” pe care le are la dispoziţie.Aşteptăm, totuşi, marea desecretizare.Făcută, desigur, de cine trebuie…

De pe 76 pe 81!

Coana Nutzi a performat! Uriaşele sume cheltuite pentru promovarea turismului românesc, a brandului de ţară, activitatea eficientă a serviciului de informaţii şi supraveghere a inamicilor politici din cadrul ministerului cu care a cadorisit-o Traian Băsescu, ai cărui urmaşi ar fi, după dumneaei, românaşii noştri – toţi, nu numai cei cu damf de alcooluri tari, plîngăcioşi, înjurăcioşi, cu un ochi după ureche, ca Traian cel ungurean, mincinoşi ….- au dat roade! Într-un clasament mondial, alcătuit de FutureBrand, tărişoara noastră, datorită activităţii neprecupeţite a cucoanei cu scenele, brelocurile, pixurile şi tricourile de sute de mii de euroi, cu imbecilele clipuri în care peştii cresc în pom iar româncele sînt gata să fie violate, sacrificîndu-se pentru ţară, cu croşetatul, cu încălecatul şi descălecatul, cu telefoanele “anonime” pe la radiouri, cu tupeu la greu şi alte alea, se clasează pe un “onorant” loc 81, după nici nu are rost să mai scriu cine pentru că aş consuma spaţiul de pomană cu tot felul de ţări bananiare, cocotiere…De ce această clasare, avînd în vedere că sîntem obişnuiţi să fim “coada cozilor” la mai toate alea, merită atenţie?Simplu, pentru că în 2008, în acelaşi clasament, alcătuit de aceeaşi prestigioasă firmă – care nu are nimic cu Băse sau cu blonda lui nr.1 – ne situam pe locul 76. Desigur, tot unul dezonorant – mai ales pentru o ţară frumoasă încă, cu resurse, cu un Conducător care pac-pac, la oră de maximă audienţă a scos-o din criză, pînă trec alegerile – însă, cifra…vorbeşte, superior celui ocupat datorită activităţii de excepţie a cucoanei de la turism din acest an electoral.Cu costuri enorme, însă aici de vină a fost şi candidata EBA, căreia a trebuit să i se asigure “succesurile”, care cu bani publici se obţin, dar şi tatăl candidatei, preşedintele care este şi care bine ar fi să nu mai fie. Mai ales că, la anul, va fi greu, cu “cîinii” de la FMI pe cap, să-i asigure protejatei şi rezervei sale de cadre pentru premier şi chiar preşedinte, evident, din 2014, fonduri “corespunzătoare” hărniciei cu care aceasta aspiră banii publici în folosul cui trebuie.Noroc că nu vor fi alegeri!Sau cine ştie…